Joyce Lexicography Volume 113.
Finnegans Wake Seen through the Angle of Mathematics
by C. George Sandulescu, Lidia Vianu, Ioan-Iovitz Popescu, Andrew Wilson, Rosie Knight, Gabriel Altmann
Finnegans Wake Seen through the Angle of Mathematics
|
This text deals with the relationship between literature and mathematics. It is the first of a series of articles that address the structure of the book Finnegans Wake by James Joyce. The authors' main aim is to find out whether, in a text of this sort, linguistic laws are strong enough to counteract Joyce's extended idiosyncrasies, whether the usual mathematical models are still valid.
James Joyce began his writing career in 1914, and ended it with the publication of Finnegans Wake in 1939, after he had worked for 17 years on his last book. Joyce was the main representative of 20th Century Experimentalism, in everything he wrote. He began with the use of interior monologue and reached, in Finnegans Wake, the most formidable concentration of it: almost every word in his last book was a simultaneity of private thoughts, associations and suggestions of all kinds. Those words, in their largest majority, did not exist in the English language, or in other languages, for that matter. Joyce himself created them. Contemporary Literature Press has published these "words" in Volumes 999.4999.9 of the series Joyce Lexicography.
The fact that Joyce ended up creating a language of his own, which, however, could and did address all readers, is a good reason for this attempt at keeping count of those words by means of quantitative methods, which might shed light on a number of things that literary criticism has not seen so far.
George Sandulescu and Lidia Vianu
Please click on the link below and choose "Save file" to download the book in .pdf format
Finnegans Wake Seen through the Angle of Mathematics
Acest text scris de mai mulți autori se ocupă de relația dintre literatură și matematică. El este primul dintr-o serie proiectată de articole care discută structura cărții Finnegans Wake de James Joyce. Intenția autorilor este să stabilească dacă într-un text de această factură legile lingvistice sunt îndeajuns de puternice pentru a îmblânzi proliferarea copleșitoare a vocabularului cu alte cuvinte, dacă modelele matematice obișnuite sunt și aici operaționale.
James Joyce a început să scrie în anul 1914. Ultima lui carte, publicată în 1939, a fost Finnegans Wake, la care a lucrat timp de 17 ani. Joyce este un reprezentant major al Experimentalismului secolului XX în literatură. De la bun început, el s-a folosit de monologul interior. În Finnegans Wake găsim forma cea mai concentrată a acestui monolog: fiecare cuvânt folosit acolo este o simultaneitate de gânduri, asociații și sugestii de toate felurile. Într-o covârșitoare majoritate, aceste cuvinte nu există în limba engleză ca atare, și nici în alte limbi. Ele sunt create de Joyce. Contemporary Literature Press a publicat aceste "cuvinte" în volumele 999.4999.9 din seria Joyce Lexicography.
Așadar, Joyce a sfârșit prin a-și crea un limbaj propriu, care se adresa, însă, tuturor cititorilor. Articolul pe care îl publicăm acum se ocupă tocmai de acest limbaj, folosindu-se de metodele lingvisticii cuantice. Sperăm că aceste metode vor deschide noi drumuri acelora ce se ocupă de cercetarea cărții Finnegans Wake.
George Sandulescu și Lidia Vianu
Please click on the link below and choose "Save file" to download the book in .pdf format
Finnegans Wake Seen through the Angle of Mathematics